Exista moartea?

“Multi dintre noi ne temem de moarte. Credem in moarte pentru ca ni s-a spus ca vom muri. Ne asociem pe noi insine cu corpul nostru si stim ca el moare. Dar o noua teorie stiintifica sugereaza ca moartea nu este evenimentul final la care ne gandim.

Un aspect bine stiut al fizicii cuantice este ca unele evenimente nu pot fi predictibile absolut. In schimb, exista nenumarate evenimente posibile fiecare din ele cu o probabilitate diferita. O explicatie cunoscuta, a universurilor paralele, stabileste ca fiecare din aceste evenimente posibile corespunde unui univers diferit.  O noua teorie stiintifica, numita biocentrism, redefineste aceste idei. Exista un numar infinit de universuri si orice lucru care s-ar putea intampla are loc intr-unul din universuri. Moartea nu exista in sens real in aceste scenarii. Toate posibilele universuri exista simultan, indiferent de ce se intampla in oricare dintre ele. Desi trupurile individuale sunt programate spre auto-distrugere, sentimentul ca esti viu – acel “cine sunt eu?” – este doar o fantana de energie de 20 watti ce actioneaza in creier. Dar aceasta energie nu dispare la moarte. Una din cele mai sigure axiome ale stiintei este ca energia nu moare niciodata; ea nu poate fi nici creata, nici distrusa.”

Acestea sunt cuvintele lui Robert Paul Lanza (n.11 febr.1956) este american, doctor in medicina, cercetator, cercetator sef la Advanced Cell Technology si profesor adjunct la Institutul de Medicina Regenerativa din cadrul Wake Forest University School of Medicine.

A facut parte din echipa ce a clonat pentru prima data embrioni umani cu scopul de a genera celule stem. Lanza a demonstrat ca tehnica folosita pentru diagnosticarea genetica preimplantare poate fi folosita pentru a genera celule stem embrionare fara destructurarea embrionului. Este primul care in 2001 a clonat o specie pe cale de disparitie (un gaur) si in 2003 specia salbatica de taur pe cale de disparitie banteng din pielea criogenata a unui animal care a murit la zoo San Diego cu un sfert de secol in urma.

Lanza si colegii sai au fost primii care au demonstrat ca transplantul nuclear poate fi folosit pentru a inversa procesul de imbatranire si pentru a genera tesuturi imuno-compatibile, inclusiv dezvoltarea primul organ in laborator din celule clonate.

Lanza a aratat ca este fezabila generarea de celule de sange purtatoare de oxigen din celulele stem embrionare umane in conditii de clinica. Celulele de sange ar putea sa serveasca drept sursa de sange “universal”.

Echipa lui a descoperit cum sa genereze hemangioblaste functionale din celulele stem embrionare umane. La animale, aceste celule repara repede accidentele vasculare, reduc rata mortalitatii dupa un atac de cord la jumatate si refac circuitul sangvin in membrele ischemice care altfel ar trebui amputate.

Recent, Lanza si o echipa condusa de Kwang-Soo Kim de la Universitatea Harvard au raportat o metoda sigura pentru a genera celule stem pluripotente. Aceste celule umane au fost create din celule din piele prin remiterea directa a proteinelor, astfel eliminandu-se riscul major asociat cu manipularea genetica si chimica. Aceasta noua metoda constituie o potentiala sursa sigura de celule stem specifice fiecarui pacient.

Echipa lui Lanza a avut succes in a obtine celulele stem ce se dezvolta ca celule de retina. Folosind aceasta tehnologie unele forme de orbire pot fi curabile, inclusiv degenerarea maculara si boala Stargardt, o forma de boala a ochilor incurabila acum ce cauzeaza orbirea la tineri si adultii tineri.

Lanza este creatorul unei noi teorii expusa prima data in 2007 sub forma unui articol in “The American Scholar”. In 2009 apare cartea sa “Cum viata si constiinta sunt cheile de intelegere a universului”.  Conform ei, biologia, ca stiinta despre viata si, prin ea, despre constiinta, este stiinta prin care putem intelege universul. El argumenteaza ca intietatea constiintei este prezenta in operele lui Descartes, Kant, Leibniz, Berkeley, Schopenhauer si Bergson. El vede aceasta ca pe un suport pentru ideea sa centrala ca spatiul si timpul sunt mai degraba forme de perceptie animalica, decat obiecte fizice externe. Lanza argumenteaza ca biocentrismul ofera raspunsuri la cateva probleme majore ale stiintei, inclusiv principiul incertitudinii al lui Heisenberg (in mecanica cuantica, acest principiu al lui Heisenberg stabileste limita fundamentala a acuratetii cu care pot fi masurate simultan 2 proprietati fizice ale particulelor, precum pozitia si momentul. Cu cat una din ele e masurata mai precis, cu atat mai putin poate fi determinata, stiuta cealalta.  Masurarea primei modifica parametrii celei de a doua) , experimentul dublei naturi (este cel care demonstreaza ca materia si energia pot avea atat  caracteristici de unda, cat si de particule, ceea ce demonstreaza natura probabilistica a fenomenelor de mecanica cuantica. Detectarea fotonilor individuali se constata a fi inerent probabilistica, ceea ce nu ar putea fi explicat prin mecanica clasica) si reglajul extrem de fin al fortelor, constantelor si legilor care organizeaza universul pe care il percepem. Conform unui articol din revista “Discover” adaptat dupa cartea lui Lanza, “biocentrismul ofera o cale promitatoare de a pune de acord toate fizicile, dupa cum cercetatorii au tot incercat sa faca de cand Einstein a esuat in urma cu opt decade in a unifica diferitele teorii.”

Teoria biocentrismului a lui Lanza are sapte principii :

1.Ceea ce percpem ca fiind realitate este un proces ce implica constiinta noastra. Realitatea “externa”, daca exista, ar trebui sa fie definita ca existand in spatiu. Dar asta este fara sens pentru ca spatiul si timpul nu sunt realitati absolute ci unelte ale mintii umane si animale.

2.Perceptiile noastre interne si externe sunt strans interconectate. Sunt parti diferite ale aceleiasi monede si nu pot fi separate.

3.Comportamentul particulelor subatomice, asa cum sunt toate particulele si obiectele, este strans legat de prezenta unui observator. Fara prezenta unui observator constient, ele cel mult exista intr-o stare nedeterminata de unde probabilistice.

4.Fara constiinta, “materia”se afla intr-o stare de probabilitate nedeterminata. Orice univers care  ar fi precedat constiinta ar fi existat numai intr-o stare probabilistica.

5.Structura universului este explicabila numai prin biocentrism. Universul este reglat atat de precis pentru viata, ceea ce face sa fie perfect logica ideea ca viata creaza universul, nu invers. “Universul” este doar logica spatio-temporala completa a sinelui.

6.Timpul nu are o existenta reala in afara simtului animalic de perceptie. Este modul in care noi percepem schimbarile din univers.

7.Spatiul, ca si timpul, nu este un obiect sau un lucru. Spatiul este o alta forma a intelegerii noastre animalice si nu are o realitate independenta. Noi caram cu noi spatiul si timpul in jurul nostru precum broasca testoasa cochilia. Astfel, nu exista un matrix absolut care exista de sine statator in care evenimentele fizice sa se petreaca independent de viata.

Lanza sustine asadar, intre altele, ca viata e vesnica.

“Imagineaza-ti existenta ca pe o inregistrare. In functie de locul in care plasezi acul, auzi anume melodie. Acesta este prezentul; muzica de dinainte si de dupa sunt trecutul si viitorul. La fel, fiecare moment dureaza la nesfarsit. Toate cantecele exista simultan, desi noi le experimentam pe rand, piesa cu piesa.

De ce legile naturii sunt construite exact asa incat viata sa existe? Exista peste 200 de parametri in univers  atat de exacti incat este o credulitate sa presupui ca sunt intamplator. Aceste constante fundamentale (precum gravitatia) par sa fie cu grija alese, cu mare precizie, pentru a permite ca viata sa existe. Schimba putin pe oricare dintre ele si niciodata nu vei mai exista. Fizicianul de premiu Nobel Steven Weinberg este de parere ca aceste fine reglaje sunt “atat de departe de ceea ce iti poti imagina incat nu poti accepta ca este un accident.”

Ia in considerare, de asemenea, toate celelalte lucruri care s-au intamplat pentru ca noi sa fim aici. Sunt trilioane de evenimente precum meteoritul care a distrus dinozaurii – ce ar fi fost daca traiectoria sa ar fi fost putin diferita? Sortii sunt astronomic impotriva tuturor lucrurilor care atenteaza la exactitatea ce se produce acum. Este doar noroc chior?

Sa fii aici nu este un accident. Poate ca biocentrismul este corect – trecutul este pur si simplu logica spatio-temporala a observatorului. Daca prezentul determina trecutul asa cum Stephen Hawking si altii sugereaza, atunci nu poate fi altfel. In fapt, cercetatorii au publicat recent un experiment in “Science” aratand ca schimband un comutator poti retroactiv schimba un eveniment ce deja s-a produs in trecut.”

Sursa :  Robert​Lanza​Biocentrism​.com, citate din articole scrise de Robert Lanza