Cum sa deblochezi capcanele mintii tale

Daca ceva nu iti reuseste cu toate ca te zbati, cauti, incerci, fa o pauza, relaxeaza-te si priveste adanc in tine. Intreaba-te mai intai daca nereusita are cauze obiective. Inainte de orice trebuie sa ne asiguram ca nu exista motive obiective precum faptul ca nu am mobilizat suficiente resurse, ca nu am muncit suficient sau cu tragere de inima, ca sunt sanatos si nu exista cauze medicale ce ma fac mai ineficient… Daca nici un motiv nu reprezinta o cauza obiectiva, daca am facut tot ce se putea face si, totusi, nu reusesc, inseamna ca, din nou, pentru a cata oara, eu imi joc mie feste. Iar eu sunt cel mai mare dusman al meu. Imi intind capcane si imi blochez sansele si resursele dintr-un motiv nestiut mintii mele constiente. Asa se intampla tuturor.

Pentru a reusi sa iesi din propriile capcane ai nevoie de o capacitate de introspectie incercata. Uneori este suficient sa te intrebi daca intr-adevar vrei acel lucru. Pentru ca s-ar putea sa nu il vrei si sa nu stii aceasta, iar toate eforturile tale in acest caz ar fi spre a nu reusi, spre a bloca acest drum. De cele mai multe ori raspunsul este atat de la indemana noastra incat nu il vedem. Stiti acea vorba ca, daca vrei sa ascunzi un lucru, ascunde-l in vazul oricui, la suprafata si indemana pentru ca, prea aproape fiind, nu va fi vazut. Tocmai de aceea prima intrebare este legata de motivatiile tale reale, adanci, nu cele constiente, legate de reusita acelui lucru.

In al doilea rand, trebuie sa inveti sa iti cunosti propriile limitari, impuneri, bariere. Toti avem o serie de setari pe care nu le constientizam adesea si care nu ne permit orice. De fapt, noi nu ne permitem noua insine sa facem anumite lucruri. Pe motiv ca e imoral, ca ne e frica, pe motiv ca este prea periculos, ca nu se cade sa, ca nu e bine sa. Cunosc persoane care isi refuzau succesul financiar deoarece fusesera de mici indrumati catre ideea ca nu e bine sa fii bogat, ca banii aduc mereu cu sine nenorocire, moarte, probleme. Cu toate ca aveau toate atuurile sa fie persoane cu castiguri foarte mari, isi refuzau banii si, ori de cate ori, se apropiau de aceasta tinta, dadeau inapoi asa incat sa nu reuseasca. Poate parea incredibil dar este adevarat.

Cunosc persoane care nu se considerau apte sa isi asume raspunderea de a creste un copil si, fara sa stie vreo cauza medicala, nu puteau face copii. In mod constient ii doreau, faceau tratamente, dar in mod inconstient refuzau faptul.

Cunosc persoane carora li s-a inoculat ideea ca nu sunt bune de nimic sau nu la fel de bune ca altele si, oricat de mult s-au dezvoltat, cand erau pe cale sa reuseasca, se intampla ceva care dadea inapoi tot. Nu aveau incredere in ele, nu credeau ca pot si, deci, ca merita. Isi refuzau aceasta marire.

Priveste adanc in tine si vezi care sunt capcanele tale. Daca le descoperi o sa constati ca fiecare dintre ele poate fi eliminata rational, ca nu se justifica si ca toate sunt absurde.

Elibereaza-te de tine!

O noua teorie despre “de ce barbatilor le plac atat de mult sanii”

De ce barbatii aloca atat de mult spatiu in gandurile lor acelor baloane de grasime de pe pieptul femeilor? Oamenii de stiinta nu au explicat niciodata satisfacator curioasa fixatie asupra sanilor pe care barbatii o au dar acum un cercetator neurolog a construit o explicatie despre care se poate spune ca are cu adevarat sens.

Larry Young, profesor de psihiatrie la Universitatea Emory, care a studiat bazele neurologice ale comportamentului  social complex, crede ca evolutia umana a mostenit un circuit neuronal stravechi care a evoluat la origini pentru a intari legatura creata intre mama si bebelus in timpul alaptarii iar acum foloseste acest circuit din creier pentru a intari legatura dintre partenerii cuplului.Care este rezultatul? Barbatii, ca si bebelusii, iubesc sanii.

Cand sfarcul femeii este stimulat in timpul alaptarii, neurotransmitatorul numit oxytocina, cunoscut drept drogul iubirii, invadeaza creierul ei pentru a o ajuta sa se concentreze cu toata atentia si afectiunea asupra copilului ei. Dar studiile din ultimii ani au aratat ca acest circuit neuronal nu este folosit, in cazul fiintelor umane, exclusiv de catre bebelusi. Cercetarile arata ca stimularea sfarcurilor provoaca dorinta sexuala majoritatii femeilor si acest lucru activeaza aceleasi zone din creier ca si stimularea vaginala sau clitoridiana. Atunci cand un partener sexual atinge, maseaza sau mangaie sanii unei femei, in creierul femeii se elibereaza oxytocina exact ca atunci cand hraneste un bebelus. Dar in cazul stimularii sexuale oxytocina concentreaza atentia femeii asupra partenerului ei sexual, intarind dorinta ei in legatura cu partenerul. Cu alte cuvinte, partenerul se face mai dezirabil stimuland sanii femeii in timpul preludiului sau actului sexual. Evolutia i-a determinat pe barbati sa doreasca sa faca acest lucru.

Atractia fata de sani a barbatilor este un efect al organizarii creierului ce se produce la barbati in timpul pubertatii. Evolutia a determinat ca barbatii sa fie atrasi de sani in context sexual in cadrul acestei organizari a creierului, deoarece efectul este ca in acest fel activeaza circuitele neuronale de atasament  ale femeii, facand-o pe femeie sa fie mai atrasa de el. Este un comportament pe care barbatii l-au dezvoltat pentru a stimula  circuitele femeii de atasament matern.

Dar de ce evolutia a determinat schimbari de acest fel in cazul oamenilor si nu si in cazul altor mamifere. In primul rand deoarece oamenii formeaza relatii monogame, ceea ce 97% din mamifere nu comporta. In al doilea rand ar putea avea legatura cu faptul ca noi avem o pozitie verticala ceea ce face ca sexul sa se produca fata catre fata, ceea ce ofera o oportunitate sporita pentru stimularea sfarcurilor in timpul actului sexual. In cazul speciilor de soareci monogami sanii atarna catre pamant iar acuplarea se produce pe la spate, deci evolutia ca in cazul oamenilor nu este posibila. Asa ca, natura sexualitatii noastre a permis un acces sporit catre sani. Cercetatorul care sustine aceasta teorie, Young, spune ca alte teorii menite sa explice fixatia barbatilor asupra sanilor nu se sustin. De exemplu, explicatia ce sustine ca barbatii tind sa aleaga femeile cu sani mari pentru ca ei cred ca sanii mari inseamna o mai buna hranire a bebelusului nu se sustine de vreme ce testicolele produc extrem de multa sperma ceea ce face ca barbatii sa nu fie nevoiti sa cantareasca bine si sa aleaga pentru a nu-si risipi in van sperma (cum ar fi daca productia de sperma ar fi rara si, deci,  pretioasa).

In plus, alti cercetatori ce au studiat problema arata ca nu toti barbatii sunt atat de atrasi de sani. Cand vorbim de evolutia comportamentului emotional al oamenilor trebuie sa luam in considerare diferentele culturale ce exista de la un grup uman la altul. De exemplu, in triburile africane in care, cultural, nu exista obiceiul ca femeile sa isi acopere sanii, barbatii nu sunt asa de preocupati de sani. Dar, cu toate acestea, si la aceste triburi ritualul imperecherii presupune mangaierea sanilor femeii. Aceasta arata ca obiceiul de a stimula sanii trebuie explicat in context antropologic, al modului in care oamenii au evoluat. Aceste aspecte ale explicatiei privind atractia fata de sani si altele legate de sexualitatea umana sunt descrise de catre Young si Brian Alexander, coautor, in cartea aparuta in 2012, “Chimia dintre noi”.

Sursa : Scientific American, Natalie Wolchover, Life's Little Mysteries Staff Writer, 26 September 2012